"Dick Ochi-de-Mort"
Kurt Vonnegut
Scris de oricine altcineva, un roman in care sunt povestite o decapitare, o crima dubla, un deces cauzat de o polita radiocatciva, rolul unui fals pictor american in ascensiunea politica a lui Hitler, un viscol care ingroapa sub nameti vestul Statelor Unite si disparitia populatiei unui oras intreg in urma unei explozii a unei bombe cu neutroni ar fi fost, cel mai probabil, un thriller, insa Vonnegut prezinta intamplarile acestui roman cum nimeni altcineva nu ar fi putut s-o faca, facand din roman un drum catre absurdul existential. Vonnegut e un maestru al absurdului, el a creat pentru mine acea lume posibila si, cum ii zic eu, "un neverending time", adica timpul acela care nu se termina niciodata, desi cortina a fost trasa, te astepti sa il vezi pe Rudy Waltz intr-o farmacie scriind singura lui piesa de teatru "Katmandu", pe Felix Waltz sa-l auzi la radio, pe Ceila Hoover cu pantofii in mana umbland pe strazile Midland City-ului in noaptea dinainte de absolvire, pe Hyppolite Paul incercand sa transfore un mort intr-o stafie umblatoare. E o lume pe care Vonnegut o creaza cu atata usurinta, o piesa de teatru jucata in cel mai real mod posibil. Personajele lui nu sunt usor de uitat, desi marcate de simplitate, invaluite in pelerina ludica a tragico-comicului, ele confera romanului intregul deliciu. E o carte pe care o recomand cu caldura.Desi recomandarile ar fi sa nu incepeti cu ea daca nu ati mai citit nimic de Vonnegut (umbla vorba ca mai degraba sunt recomandate pentru inceput "Leaganul pisicii" si/sau "Abatorul cinci"), insa la mine ea e prima carte de Vonnegut citita, si nu pot spune decat ca m-a incantat, desi firul narativ se dezvolta mai greu la inceputul cartii si te acomodezi mai greu cu stilul tragico-satiric pe cae il abordeaza. Cartea necesita o doza mare de atentie pentru a putea gasi strecurat, printre randuri, acel ceva care face ca intamplarile sa se succeada aparent random... mana destinului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Baga mare!